Roossa Books va dezvaluie COMORILE MUZEELOR RUSE

Cineva spunea ca "Muzeul e arsenalul cel mai puternic cu care un popor isi apara originea, identitatea, si tot ce a mostenit de la strabuni".  Astazi o sa vorbim despre arsenalul rusesc si o sa dezvaluim o parte din COMORILE MUZEELOR RUSE incepand cu Tretiakov. 

 Galeria de stat Tretiakov este una dintre cele mai mari colectii de arta ruseasca din lume. Muzeul poarta numele fondatorului sau, negustorul si fabricantul Pavel Mihailovici Tretiakov (1832-1898), din Moscova. Pavel si fratele sau Serghei erau continuatorii unei afaceri de familie: la fabricile lor de producer a hartiei lucrau cateva mii de oameni. Pavel Tretiakov incepuse sa cumpere tablouri inca din anii 50 ai  secolului al XIX-lea, urmarind sa adune o “colectie a scolii rusesti reprezentata in mersul sau succesiv”. Istoria propriu zisa a muzeului traditional incepe insa in anul 1856, cand au fost cumparate lucrarile “Tentatie”, de N.G. Schilder, si “Ciocnirea cu contrabandistii din Finlanda”, de V.G. Hudeakov.

Primele lucrari achiziotionate de P.M. Tretiakov apartineau pictorilor contemporani colectionarului. El se bucura de o autoritate deosebita printre protagonistii artelor plastic si obisnuia sa examineze lucrarile noi vizitand atelierele sau expozitiile  de picture inainre de vernisaj. Multi pictori isi proiectau si isi realizau lucrarile de arta dominate de speranta ca intr-o zi acestea vor ajunge in colectia lui Tretiakov. Fiind inzestrat cu un deosebit simt artistic si commercial, mecenatul de la Moscova cumpara cateodata tablouri facand adesea abstractie de opinia criticilor si chiar de gusturile personale. Astfel , P.M. Tretiakov ajunge sa achizitioneze pentru galeria proprie aproape toate creatiile mai deosebite ale pictorilor realisti (membri ai Uniunii Expozitiilor Mobile).

Deja la inceputul anilor 60 ai secolului al XIX-lea in colectia sa incep sa apara si lucrari din secolul al XVIII-lea si din prima jumatate a secolului al XIX-lea, iar ceva mai tarziu – chiar picturi monumentale ale scolilor rusesti de arta mai vechi.

In anul 1860 mecenatul moscovit compune o “Scrisoare testamentara” in care spune: “Pentru mine, un sincer si aprig iubitor al artelor plastice, nu exista o dorinta mai mare, decat aceea de a pune bazele unei colectii muzeale de arte publice accesibila maselor largi, care sa le fie utila sis a le aduca placer”/

In 1874 Tretiakov construieste pentru colectia sa o galerie, amplasata pe stradela Lavrusinski din Zamoskvorecie, care, in 1881, a fost deschisa pentru publicul larg. In 1892 Tretiakov incredinteaza titlul de proprietate al colectiei de tablouri, impreuna cu cladirea muzeala ce o adapostea, catre Duma oraseneasca a Moscovei. In 1893 se inaugureaza “Galeria Artistica de Stat Pavel si Serghei Mihailovici Tretiakov”, avand intrarea libera. Aceasta galerie adapostea un numar de 1287 picturi si 518 lucrari de grafica, 9 sculpturi realizate de artisti rusi consacrati, precum si 75 de tablouri si 8 desene semnate de maestri straini. Cu acest prilej, Pavel Tretiakov este numit epitrop viager al galeriei si i se acorda titlul de cetatean de onoare al orasului Moscova.

Deoarece fondurile geleriei cresteau permanent, la cladirea existent au fost costruite mai multe anexe. Astfel, intre anii 1902 si 1904 s-a construit renumita fatada Vasnetov, care va devein o emblema a galeriei.

In 1913 Duma oraseneasca a Moscovei l-a ales pe renumitul pictor, arhitect si teoretician al artei I.E. Grabari in functia de epitrop al galeriei. El a reformat colectia muzeala, aranjand-o dupa principiul chronologic, utilizat si de marile muzee din Europa. La 3 iunie 1918, prin decretul Sovnarkom-ului (Comitetul Popular Sovietic), Galeria lui Tretiakov a fost declarata “proprietate de stat a Republicii Federative Sovietice Ruse” si numita “Galeria de Stat Tretiakov”. I.E. Grabari a fost numit in functia de director al muzeului. In 1926 el a fost substituit de catre arhitectul academician A.V. Sciusev, care a contribuit mult la cresterea colectiei si extinderea suprafetelor expozitionale ale muzeului.

In 1956 , la jubileul prilejuit de implinirea a 100 de ani de la deschiderea galeriei colectia de arta numara mai mult de 35 mii de exponate.

In 1985 in complexul muzeal denumit “Galeria de Stat Tretiakov” a fost inclusa si Galeria de Stat de pe strada Krimski Val. Actualmente in cladirea ei se afla expozitia permanenta “Arta secolului XX”. O sectie aparte a galeriei, “Arta curentelor modern”, include creatii ale artistilor plastici contemporani.

Din 1986 pana in 1995 muzeul a fost inchis pentru vizitatori, ca urmare a lucrarilor capital de renovare. In aceasta perioada a fost construit si Corpul de ingineri, unde au fost amplasate lucrarile tehnice de inginerie. O component a Galeriei Tretiakov a devenit si Biserica-muzeu Sf. Nicolae din Tolmaci, acestea reprezentand un exemplu unic de armonizare a unei expozitii muzeale si o biserica functional.

In sfarsit, galeria de arta mai cuprinde o serie de expozitii commemorative ale artistilor plastici. 

O enciclopedie completa, numita,   Comorile muzeelor ruse, care include atat galeriile Tretiakov cat si cele din Ermitaj, o putecti achizitiona la un pret promotional de doar 100 de lei, cu livrare gratuita la domiciliu, de pe site-ul RoossaBooks.com

Comorile muzeelor ruse